Există în lumea asta, deci și în România, copii cu abilități înalte. Ce înseamnă? Nu e ceva ce ține de nivelul coeficientului de inteligență, așa cum poate ne-am aștepta, ci este mult mai complex. Acești copii pot fi depistați numai în urma unei testări psihometrice. Sunt răspândiți peste tot, numai în București se află vreo 40 000 în timp ce în România se estimează că ar fi 500 000. Dintre aceștia, doar 3% se împlinesc profesional la vârsta adultă, pentru că școala de stat e ca patul lui Procust. Te potrivești bine, nu te potrivești, ghinionul tău.
În București există o școală pentru ei, Romanian Gifted School, condusă de Simona Mitrea, cea care a și fondat-o, cu care am avut o discuție pe tema copiilor cu abilități înalte.
Romanian Gifted School(RGS) este prima școală din România pentru copii cu abilități înalte, de la 2 la 19 ani – Grădiniță, Școală & Liceu.Caracteristicile comune copiilor cu abilități înalte sunt: folosirea unui limbaj avansat timpuriu și extinderea vocabularului, cititor autodidact, interese concentrate sau o mare varietate de interese, obiective academice auto-impuse, deosebit de curios, memorie neobișnuit de bună etc.
Istoria ne-a arătat de mai multe ori că societatea a recunoscut valorile oamenilor cu abilităţi ȋnalte, dar ȋn general cu mare ȋntârziere, uneori de zeci sau sute de ani după moartea lor. Exemple sunt Von Neumen, Gauss, Gaulois, Mendel, Mozart, Vivaldi, Van Gogh, Da Vinci sau mai recente Ramanujan, Sidis, Eminescu.
O persoană poate fi extrem de inteligentă, cu un IQ ridicat și performanțe deosebite în anumite domenii, dar să aibă asociate dificultăți de învățare exact peste abilitatea înaltă – AD(H)D, Asperger, Dislexie, Disgrafie, Discalculie. Este important de evaluat fiecare copil în parte tocmai pentru a ști ce metode de predare i se potrivesc și a i se dezvolta la maximum potențialul.
RGS a fost înființată în 2020 și este acreditată pe curriculum britanic (PENTA) și autorizată să funcționeze ca școală IB (International Baccalaureate) și IALDS (SUA).
Doamna Simona Mitrea, de ce era nevoie de o școală pentru copiii cu abilități înalte?
Pentru că acești copii, copiii cu abilități înalte, sunt invizibili în România, pentru că ei sunt depistați numai prin anumite teste care nu se fac în mod obișnuit în școlile publice sau private. Această categorie nu este „prinsă” în sistem nici din punct de vedere pedagogic, nici psihologic. Dacă vom ține cont de statistici, există în jur de 500 000 de copii cu abilități înalte în România, dintre care 8% numai în București.
Și unde sunt ei?
Peste tot. Pot fi depistați doar prin teste psihometrice, vă spuneam. În general, sistemul nostru de învățământ vede doar copilul cu zece pe linie / elevul olimpic și crede că acela are abilități înalte.
Și nu e așa?
Nu întotdeauna. Pentru că, măsurând coeficientul de inteligență și interpretând calitativ de data aceasta, vom vedea că, deși ia numai 10 la școală, deși e cuminte și răspunde la întrebări, toate acestea nu au legătură cu abilitățile copilului. Și nu este suficient că are 130 coeficient de inteligență, ci ce înseamnă acest coeficient.
De exemplu, dacă are 130 la inteligența logică, înseamnă că are o învățare vizual spațială. Adică are nevoie mai întâi de un scop și apoi să se întoarcă în procesul de învățare pentru a etapiza lucrurile. Dacă nu are viziunea de ansamblu a ceea ce învață, acestui tip de copil îi va fi greu.
De unde v-a apărut ideea acestei școli?
De la nevoia mea de părinte acum 13 ani când fiul meu era mult mai mic, acum are 22 de ani. Am văzut atunci o cercetare care se făcea pe bateria de teste pe care o folosim și noi azi la RGS. Și, după ce l-am testat și pe el, am observat niște scoruri foarte mari și, ca orice părinte care află asta, m-am gândit că va fi bun la matematică, cu toate că știam clar că el nu este foarte dornic să lucreze la matematică.
Și am căutat niște soluții pentru el la școala privată la care era la momentul acela, crezând că e suficient ce fac. De fapt nu era deloc așa, nu am procedat și nici interpretat cum trebuie rezultatul, pentru că avea un dezechilibru între inteligența emoțională și cea cognitivă și m-am trezit, în toată căutarea aceasta, că am ajuns cu el la vârsta de 14 ani. Așa a venit ideea înființării acestei școli, a Romanian Gifted School.
Cine sunt cei care predau? Cine sunt cadrele didactice?
Cadrele didactice sunt specialiști. Pe lângă educatori și învățători, sunt și specialiști din diverse domenii, adică dacă este să facem artă, facem cu un artist plastic sau arhitect, dacă facem robotică, facem cu un inginer din domeniu, dacă este să facem sport, facem cu un profesor expert în domeniul lui. Deci întotdeauna căutăm profesioniști în domeniul lor de activitate pe care noi apoi îi pregătim în psihopedagogia copiilor cu abilități înalte.
Abilitatea înaltă înțeleg deci că nu e totuna cu valoarea înaltă a IQ-ului.
Nu este totuna și, mai mult decât atât, acest IQ trebuie interpretat. Nu ne uităm la scorul total, ci este un întreg proces de analizare.
Și ce îl deosebește pe un copil cu abilitate înaltă de un alt copil?
Intensitatea emoțională cu care răspunde la un stimul, modul de abordare al lucrurilor, un astfel de copil te provoacă mult mai mult. El poate fi extrem de contestatar și de „impertinent” la oră, să întrebe, să întrerupă ora, să contrazică profesorul. La un moment dat, un cadru didactic cu care lucram a pus această întrebare: dacă ei sunt „gitfed”, noi suntem oare, la rândul nostru „gifted” pentru a lucra cu ei?
Și?
Și noi, cadrele didactice, trecem prin toate aceste procese de pregătire, tocmai pentru a înțelege cum să abordăm copilul, pentru că suntem tentați să vedem uneori doar o dificultate de învățare și nu abilitatea pe care o are copilul. Avem nenumărate exemple de copii cărora le-a fost greu să învețe să scrie, de exemplu, nu s-au împrietenit ușor cu motricitatea încă de la grădiniță și, în timp, și-au rigidizat ținerea creionului. Lucrul acesta nu ține de neputință, ci de faptul că nu a fost învățat sau i-a fost dificil să țină creionul în mână. Problema se poate rezolva în două, trei luni, dacă învățătorul știe contextul și cauza acestui lucru. Dar dacă învățătorul se rezumă la a-i spune părintelui„nu poate, nu știe”și îl pune să scrie și mai mult, de la vârsta de 6, 7 ani copilul resimte efortul, resimte frustrare și capătă aversiune.
Am văzut că există în școala dvs grădină de legume și grădină… de ploaie?
Da, acolo ei experimentează fenomene naturale, plecând de la lucruri practice. Multă lume când intră în școală este surprinsă de cât de practic se face totul, inclusiv matematica. La început copiii modelează cifrele, tridimensionalitatea este inclusă de foarte devreme în educația copiilor, clasele sunt decorate cu elemente naturale, nu este un spațiu de învățare unde profesorii dictează și elevii scriu, ci unde ei sunt facilitatori ai procesului de învățare și nu se comportă ca atotștiutori, cunoscători perfecți ai tuturor lucrurilor care trebuie predate.
De unde ați învățat să predați și de unde provin metodele de predare?
Avem mentori din Statele Unite, am fost în programe Erasmus. Profesorii noștri își doresc colaborarea cu specialiști de la care să învețe mereu. Smerenia aceasta a profesorilor…
Ce anume?
Smerenia. Profesorii noști învață mereu, chiar și de la copii. De la ei vin uneori idei minunate care pot influența chiar modul în care predau.
Unde sunt acum cei care au terminat școala?
Avem primii doi copii care au terminat acum, în vară. Aceștia au preferat să rămână în țară pentru studiile universitare.
Și curricula?
Este internațională. Nu este curriculă românească, pentru că nu se potrivește modelul românesc copiilor cu abilitați înalte.
De ce?
Pentru că are multă teorie și foarte puțină practică, în timp ce modelele internaționale îți oferă foarte multă flexibilitate. Așa că avem acreditare britanică și bacalaureat internațional, iar în spatele acestui model stă și o personalizare a procesului de educare în funcție de tipologia fiecărui copil.
Ce fel de părinți aleg școala dvs?
Părinți foarte dornici să le ofere copiilor lor un alt tip de educație. Părinți informați pe zona aceasta, care știu ce înseamnă copilul cu abilitate înaltă. Părinți care nu au neapărat resurse financiare foarte mari, dar care fac mari eforturi, fiind foarte dornici să-și ajute copiii. Sunt mulți părinți care intră în terapii individuale care îi ajută să-și înțeleagă copilul. Nu sunt făcute la noi în școală, noi doar recomandăm acest tip de terapie. Acești părinți, o dată la 6 săptămâni au întâlniri unu la unu cu psihologul copilului și cu dirigintele care face o prezentare a nivelului la care se află acesta.
De ce se predă în școală limba japoneză?
Aici a fost un truc legat de învățarea limbii române. Prin comparație cu grafia limbii japoneze, am vrut ca limba română să li se pară o limbă accesibilă.
Este foarte important pentru noi ca un copil să devină „cercetător”
Când pot fi depistați copiii cu abilități înalte, de la ce vârstă?
De la 2, 3 ani. De aceea este bine ca părinții să vină la noi cât mai devreme. În jurul vârstei de 4 ani apar presiunile emoționale, deja și se instalează mecanisme de apărare care sunt din ce în ce mai greu de dat la o parte, iar după vârsta de 8 ani procesul e îngreunat.
Sunt uluită de faptul că sunt atât de multe „oaze” inteligente care se pregătesc în domeniul educației în România, cu toate acestea sistemul e la pământ! Sunteți întrebați, consultați, etc de către instituțiile statului?
Noi am avut o relație bună cu acestea mereu, mai ales cu Inspectoratul Școlar București. În schimb, la nivel de minister nu ni s-au închis ușile, ce-i drept, dar nici nu s-au deschis prea tare.
Unde se mai face în lume educația copiilor cu abilități înalte?
În Statele Unite încă din 1921. Se mai fac aceste studii în Australia și în câteva „oaze” din Europa, dar mai mult la nivel teoretic.
În școlile din România se dau teme și proiecte copiilor, pe care aceștia le rezolvă cu copy paste din internet. Cum se întâmplă la Romanian Gifted School?
Mi s-a întâmplat ca un adolescent care a venit la noi din sistemul de stat să facă un proiect în această manieră. L-am pus să refacă de 3 ori până când a scris ceva original. Este foarte important pentru noi ca un copil să devină „cercetător”. Adică să fie curios, să lege informațiile pe care le află, să nu copieze de la alții și să-și susțină un punct de vedere.
Se dau și note?
Da. De la 1 la 7. Nu există nota 10. Dar acestea nu sunt notele din sistemul de stat, ele au niște criterii în spate. Avem și note pentru efort. De exemplu, pentru efort poate să ia 1, iar la cognitiv să ia 7. Așa cum se poate și invers.
Ați refuzat copii?
Da, ni s-a întâmplat și asta. Au venit părinți cu copiii la evaluare și în urma acesteia, dacă nu s-au încadrat în categoria de copii cu abilități înalte, nu i-am putut include în efectivul școlar. Dar dacă nu are abilități înalte, asta nu face ca un copil să fie mai puțin important sau mai puțin iubit! Nu aș vrea să se înțeleagă acest lucru.
#paidproject
